14 mai 2026

În zilele de 11 și 12 mai 2026, Alteța Sa Regală Principele Radu a făcut o vizită în Republica Turcia.

A fost a șasea vizită externă a Familiei Regale din anul 2026, după vizitele Principesei Sofia în Grecia (ianuarie), Polonia (februarie) și Italia (martie), vizita Principelui Radu în Republica Arabă Egipt (aprilie) și vizita Majestății Sale și a Principelui Radu în Regatul Suediei (aprilie-mai).

A fost, de asemenea, a nouăsprezecea vizită a Familiei Regale în Republica Turcia din ultimii douăzeci de ani. Cele mai recente vizite au fost cea din anul 2019, la Ankara și Istanbul, și cea din anul 2022, la Istanbul.

La invitația Fundației Marmara, Alteța Sa Regală Principele Radu a participat la cel de-al 29-lea Summit Economic Eurasiatic Marmara, care a avut loc în zilele de 11 – 13 mai 2026. Prima participare a Principelui Radu la summit a avut loc în anul 2007.

Evenimentul reunește an de an actuali și foști șefi de Stat și de Guvern, diplomați, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai mediului academic și ai societății civile din Europa și Asia. Tema ediției din anul 2026 a conferinței, „Responsabilitate globală – Summiturile Economice Eurasiatice: o platformă liberă”, a pus în centrul dezbaterilor nevoia de solidaritate, cooperare și dialog internațional într-un context mondial aflat în continuă transformare.

Luni, 11 mai, seara, la Centrul de conferințe al hotelului WOW din Istanbul a avut ceremonia de deschidere și un dineu, la care și-a dat concursul Orchestra Municipalității Metropolitane Istanbul.

Marți, 12 mai, Alteța Sa Regală a participat la prima sesiune oficială. Ceremonia de deschidere a inclus mesaje transmise din partea autorităților Republicii Turcia, Republicii Azerbaidjan și Uzbekistan. Au luat cuvântul reprezentanți ai Fundației Grupului Marmara, ai Organizației Statelor Turcice, ai Adunării Exportatorilor Turci, ai Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră și ai autorităților locale și guvernamentale ale țării-gazdă.

În cursul după-amiezii de 12 mai, Principele Radu a participat la cea de-a doua sesiune a forumului, dedicată temei „Energia și economia în lumea postbelică: terorism, conflict și migrație forțată”. Alteța Sa Regală a susținut un discurs consacrat rolului cooperării internaționale și responsabilității comune în fața provocărilor globale contemporane, precum și despre eforturile de a stabiliza regiunea, de a readuce pacea, de a combate schimbările climatice și de a spori șansele tinerei generații.

Discursul Alteței Sale Regale Principele Radu

Domnule președinte, distinși membri ai Fundației Grupului Marmara, doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să adresez felicitări organizatorilor ediției din acest an a Summit-ului Marmara. Temele pe care le abordăm aici — de la viitorul Uniunii Europene și provocările democrației, până la migrația forțată, conflictele militare, securitatea regională și schimbările climatice — sunt de o importanță esențială pentru România, la fel cum sunt pentru toate națiunile reprezentate în cadrul acestui forum.

Pentru țara noastră, Republica Turcia reprezintă de mult timp un partener esențial din punct de vedere politic, economic, cultural și militar. Acest lucru este cu atât mai evident în ultimele decenii, pe măsură ce ritmul istoriei s-a accelerat. Astăzi, parteneriatul nostru strategic reflectă interesele comune pe plan bilateral și internațional, precum și intensitatea cooperării noastre regionale. Sunt mândru de relațiile diplomatice dintre țările noastre, stabilite în anul 1878, în timpul domniei Regelui Carol I — o moștenire consolidată de toate generațiile Familiei Regale a României, inclusiv de Regele Ferdinand, Regina Maria și Regele Mihai.

Ne aflăm într-un moment dificil al istoriei contemporane. Războiul devastator din Ucraina și conflictele tragice din Orientul Mijlociu ne arată cât de urgentă este nevoia de pace și stabilitate. Ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO, situată pe flancul estic al Alianței, România ocupă o poziție aparte, beneficiind de relații diplomatice îndelungate cu toate țările din Orientul Mijlociu. Așezată adesea la răscrucea dintre Orient și Occident, România are, în mod firesc, rolul de punte între valorile și principiile unor lumi care par diferite prin tradiții, temperament și mod de viață, dar care sunt unite prin umanitatea noastră comună.

Acest rol este astăzi mai important ca oricând, în contextul consecințelor generate de conflictele actuale, care nu doar distrug vieți, ci provoacă și deplasarea a milioane de oameni, generând o criză umanitară ce necesită atenția și solidaritatea noastră colectivă. După eforturile îndelungate depuse pentru reintegrarea în familia europeană a națiunilor, România și cetățenii săi înțeleg poate mai bine decât oricine importanța fundamentală a stabilității previzibile și a păcii ca temelie a dezvoltării durabile.

De asemenea, nu putem ignora amenințarea tot mai gravă a schimbărilor climatice, care amplifică toate aceste provocări. România, asemenea multor alte state, se confruntă cu efectele severe ale încălzirii globale — de la pierderea a peste 70% dintre zonele umede istorice ale Deltei Dunării, până la secete severe și inundații. Organizații precum Crucea Roșie Română contribuie activ la consolidarea rezilienței comunităților în fața crizelor provocate de schimbările climatice. În fața acestor provocări, trebuie să acordăm prioritate decarbonizării industriei, dezvoltării transportului sustenabil și renovării clădirilor. Resursele noastre de apă, deși importante, devin din ce în ce mai vulnerabile în fața fenomenelor climatice extreme, iar calitatea aerului rămâne o problemă majoră în zonele urbane afectate de poluare.

În ultimii ani, ca răspuns la volatilitatea situației de securitate, ne-am concentrat eforturile asupra asistenței umanitare, evacuărilor medicale și sprijinului instituțional, susținând în același timp dialogul direct și măsurile de reducere a tensiunilor. Sprijinim toate eforturile orientate către obținerea unei păci demne și durabile și reafirmăm importanța respectării dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli.

În încheiere, aș dori să spun câteva cuvinte despre tânăra generație, care reprezintă cea mai mare bogăție a națiunilor noastre. Energia, creativitatea și ambiția tinerilor sunt esențiale pentru construirea unui viitor mai bun. În același timp, ei poartă astăzi o responsabilitate mai mare decât oricând, atât în cadrul familiilor și profesiilor lor, cât și în comunitățile din care fac parte. Este datoria noastră să îi sprijinim în împlinirea aspirațiilor lor și să le oferim posibilitatea de a-și valorifica extraordinarul potențial în beneficiul societății.

Închei exprimându-mi speranța că vom continua să ne unim eforturile pentru promovarea păcii, combaterea schimbărilor climatice și susținerea tinerei generații. Împreună putem construi un viitor în care stabilitatea și oportunitățile să prospere, asigurând o lume mai bună generațiilor viitoare.

Vă mulțumesc!

La lucrările celei de-a XXIX-a ediții a Summit-ului Economic Eurasiatic au luat cuvântul 70 de personalități din 47 de țări, printre care foști și actuali șefi de Stat și de Guvern, miniștri, parlamentari, diplomați, lideri religioși, oameni de știință și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Printre personalitățile participante s-au numărat Excelențele Lor Abdullah Gül, președintele Republicii Türkiye (2007–2014), Emil Constantinescu, președintele României (1996–2000), Boris Tadić, președintele Serbiei (2004–2012), Danilo Türk, președintele Sloveniei (2007–2012), Bamir Topi, președintele Albaniei (2007–2012), Ivo Josipović, președintele Croației (2010–2015), Stjepan Mesić, președintele Croației (2000–2010), Filip Vujanović, președintele Muntenegrului (2003–2018), Milo Đukanović, președintele Muntenegrului (2018–2023), Gjorge Ivanov, președintele Macedoniei de Nord (2009–2019), și Václav Klaus, președintele Republicii Cehe (2003–2013).

Lucrările summitului, desfășurate sub genericul „Global Responsibility – Eurasian Economic Summits: A Free Platform”, au abordat teme dedicate cooperării și dialogului internațional într-un context mondial aflat în continuă transformare. Sesiunile conferinței au avut drept teme: „Energy and Economy in the Post-War World: Terror, Conflict and Forced Migration”, „Living on a Planet Where Water and Green are Depleting”, „Democracy, Women and the Future of Peace”, precum și „Global Leaders Dialogue – The European Union in the Light of Changing Global and Economic Values”.