09 apr. 2009

Principele Radu al Romaniei si-a anuntat candidatura la presedintia Romaniei, astazi, joi, 9 aprilie, la ora 19.00, la Palatul Elisabeta. In prezenta Principesei Margareta si a catorva sute de oameni veniti  sa sustina candidatura, Principele Radu a adresat o alocutiune in care  a prezentat motivele si contextul angajarii sale in cursa electorala.

Dragi compatrioti,

Au trecut aproape douazeci de ani de la caderea dictaturii comuniste. O natiune intreaga a trait speranta libertatii, si-a dorit progresul si a asteptat implinirea unui vis atat de mult amanat de istorie. Cand un popor nu mai poate indura, cand un sistem isi umileste proprii cetateni, cand nu mai avem demnitate si nici speranta, atunci se petrec marile schimbari. Pentru ca viata fiecaruia dintre noi este facuta deopotriva din idealuri si din lucruri simple.

Din anul 1990 incoace, odata la patru ani s-au pus in miscare forte care au pretins, in diferite forme, ca vor schimba Romania. Au iesit sau au fost scosi oameni in strada, s-au fluturat steaguri, s-a baut sampanie si s-a intrat cu seninatate intr-un nou mandat de dezamagiri. Desigur, libertatile au progresat. Dar, in timp, democratia s-a inhibat. Luptele politice s-au dat pe toate fronturile: stanga impotriva dreptei, rosii impotriva portocaliilor, verzii impotriva nationalistilor. In timpul acesta, respectul fata de institutii, profesionalism si valori s-a manifestat foarte rar.

Democratia a fost redusa la o lupta permanenta pentru putere, in care cetateni romani au fost asmutiti impotriva altor cetateni romani sau impotriva propriilor institutii si simboluri. Doar pentru ca acestea din urma nu conveneau celor cu putere. In tot acest timp, paradoxal, speranta a fost mentinuta de o sursa negativa: am urat pe cei dinaintea noastra, i-am negat pe cei dinaintea noastra si i-am facut vinovati de tot ce nu ne puteam noi asuma.

Acum douazeci de ani nu am tanjit numai dupa libertate si democratie, dar si dupa lege, adevar si dreptate, corectitudine, respect si demnitate. Nu toate acestea au fost dobandite cu adevarat. Unde suntem dupa douazeci de ani? La nivelul vietii publice:

•    Avem un Stat asezat la bunul plac al unor persoane.

•    Avem o democratie reflectata in legi care nu se respecta, in frunte cu Constitutia.

•    Avem libertate individuala, dar tot mai multe abuzuri asupra ei.

•    Avem sute de mii de oameni care nu mai au ce sa munceasca, pentru ca nu ne-am gandit la siguranta locului de munca si la constructia durabila a tarii.

•    Avem grija zilei de azi si nu prea credem in cea de maine.

•    Nu avem institutii, lideri si valori de care sa fim mandri sau siguri.

•    Am pierdut instinctul binelui si persistam inexplicabil in aceleasi greseli.  
Modul in care ne-am tratat institutiile Statului si in care ne-am comportat unii cu altii ne-a aruncat intr-un cerc vicios si a ruinat fiecare sursa de progres. In toti acesti ani nu am pus mai deloc omul potrivit la locul potrivit. Politica nu a servit institutiile, ci si le-a aservit. Fara institutii puternice si respectate, alternanta partidelor la putere a facut inutil pana si votul negativ. Intr-un straniu mod democratic, oamenii vin la vot, dar votul lor nu mai conteaza, din cauza celor alesi si al sistemului din care ei provin. Aceleasi persoane fac mereu jocul puterii, prizonieri ai propriului lor cerc, substituind bunul plac eticii institutionale.

Nu sunt astazi in fata dumneavoastra sa promit miracole. Nu am iesit inaintea tarii sa aduc paradisul promis de altii la iesirea din comunism. Ceea ce fac eu astazi este sa va chem sa fim impreuna la desteptarea acestei tari. Va chem sa punem ordine si demnitate in treburile Romaniei, sa respectam institutiile, Constitutia si legile, sa ne respectam pe noi insine, in fiecare zi, de dimineata pana seara, chiar si atunci cand nu ne priveste nimeni. Avem nevoie, mai ales in vremuri de criza economica, sa punem omul potrivit la locul potrivit.

In toti acesti douazeci de ani, sistemul a depins mereu, prea mult, de comportamentul si de actiunile indivizilor, de multe ori incompetenti. Mercantilismul si superficialitatea au mentinut mediocritatea in spatiul public, au instalat modele false, cu grave consecinte sociale.

Cu aproape 150 de ani in urma, Carol I a construit Statul roman pe principiul profesionalismului. Institutiile moderne s-au faurit, atunci, pe temeiul calitatii profesionale si al meritului. A fost timpul unei aspiratii catre Binele National. Neamul nostru s-a manifestat istoric, in Europa, prin Independenta, apoi prin Unire.

Travaliul Casei Regale, din 1866 pana astazi, a fost unul de punere impreuna a energiilor bune, a talentelor si a oamenilor priceputi ai tarii. Academia, Biserica, Armata si Casa Regala au distilat esentele necesare progresului natiunii.

Ne-am cucerit Independenta pentru ca am stat impreuna. Am facut Marea Unire pentru ca am fost impreuna. Am inceput sa facem o tara moderna pentru ca am fost impreuna. Am depasit crize si am iesit pina la urma bine din razboaie pentru ca am fost impreuna.

Nu este nici un secret aici. Oamenii de calitate, profesionistii nu divizeaza, nu distrug. Profesionistii inspira, construiesc si unesc. Aduc valoare breslei lor, aduc valoare epocii si tarii lor, lucrand impreuna. Profesionistul uneste, diletantul dezbina!

Raspunsurile nu vin de la un singur om, solutia nu sta in mana unui tatuc care ne conduce viata si destinul. Speranta este in noi, ea vine prin noi insine. Speranta sta in tinerii de astazi, care nu erau nascuti in anul 1989. Speranta este in varstnicii care si-au inceput viata intr-o Romanie care nu statea cu capul plecat si cu mana intinsa. Speranta este in cei trei milioane de romani care ne reprezinta cu cinste in Europa si America si in milioanele de peste Prut. Speranta sta in toti cei care nu s-au lasat dezradacinati in patruzeci de ani de comunism si douazeci de ani de iluzii. Speranta sta in independenta noastra. Independenta fata de jocul politic de dragul puterii. Independenta fata de prejudecati.

Astazi, va propun sa incepem cu primul pas. Cu prima institutie a tarii, cea datatoare de exemplu personal, cea mai vizibila expresie a natiunii: institutia Presedintelui Romaniei.

Anunt cu speranta si incredere ca voi candida la functia de Presedinte al Romaniei la alegerile din noiembrie 2009.

Candidatura unui independent la Presedintie, dezlegat de obligatiile de partid, reprezinta garantia exercitarii nealterate a mandatului. Reasezarea politica a Romaniei poate sa inceapa de la Presedinte. Doar asa Parlamentul, Guvernul, Justitia si partidele politice isi vor putea exercita serviciul in interesul natiunii, fara sa se uite in sus daca fac bine ce fac.

Presedintele fost membru al unui partid nu se poate distanta de acel partid, pentru a-i reprezenta pe toti romanii. Este primul defect al democratiei in tara noastra. O asemenea persoana ramane legata de obligatiile si interesele partidului sau si cauta sa-l impuna la putere si sa-i creeze oportunitati in detrimentul celorlalte partide si al societatii, in ansamblul ei. El nu este altceva decat un al doilea prim-ministru. Aici este cauza ambiguitatii, stagnarii si conflictelor la varful tarii.

Partidele politice si reprezentantii lor in institutiile fundamentale ale Statului au fost dominati mai degraba de lupta pentru putere, de mentinerea ei cat mai mult timp si de utilizarea in interes personal a avantajelor functiilor publice pe care le-au exercitat.

Nu vom putea construi Statul modern roman predictibil, drept si respectat pana cand nu vom pune la temelia lui raporturi de incredere si loialitate intre institutii. La fel, in raportul dintre Stat si cetatean. Altfel, Romania va ramane la bunul plac al individului si al grupurilor ajunse la putere.

Nu putem concepe o administratie romaneasca demna in Europa fara revenirea la temeiurile noastre de viata: familia, credinta, scoala si educatia, societatea civila, comunitatea de cultura, de limba, de istorie. Fara sa luam in seama sentimentul national simplu, generozitatea, spiritul de raspundere si increderea in noi insine, nu vom avea puterea de a desavarsi impreuna o societate moderna, administrata profesionist si corect.

Destinul unui popor si al natiunii nu se poate masura in alegeri si alternante la putere, ci in eliberarea potentialului fiecaruia dintre noi pentru a face ceva pentru tara. Cred ca putem face aceasta impreuna. La fel ca sotia mea si familia noastra, traiesc in valorile in care cred. Noi credem intr-o altfel de Romanie. Si suntem siguri ca impreuna, noi toti, avem un viitor!

Un membru al Familiei Regale, in republica sau monarhie, are, in fiecare moment al vietii, obligatia de a fi util tarii lui. Fiindca el inmagazineaza nu numai o identitate umana, ci amprenta, aspiratia, identitatea natiunii, intr-un anume moment istoric si politic.

Candidatura mea nu isi propune restaurarea Monarhiei. Schimbarea formei de guvernamant intr-o democratie nu este atributul sefului Statului. O astfel de optiune poate fi decisa doar de intreaga natiune.

Romania europeana, folosind fara complexe de inferioritate valorile care au fondat statul modern, va fi o tara mai puternica, pragmatica si capabila sa infrunte timpuri care nu se anunta nici linistite si nici pasnice.

Gestul pe care il fac astazi doreste sa deblocheze impasul politic si institutional la care s-a ajuns in Romania. Mentinerea si escaladarea controverselor dintre principalii responsabili politici ai tarii risca sa impinga Romania spre haos politic, economic si social, precum si spre izolare internationala.

Ca Presedinte voi garanta constitutional independenta Justitiei, domnia legii si nu voi tolera nedreptatile si abuzurile. Valoarea dreptatii in justitie trebuie aparata permanent si cu toate mijloacele. Romanii trebuie sa se simta bine reprezentati si protejati in tara lor, in Europa lor si in lumea larga.

Incepand cu decembrie 2009, romanii nu trebuie sa isi mai ascunda pasaportul, de rusine. Respect si lege in tara, demnitate si mandrie in afara. Capul sus in lume. Aceasta va fi Romania.

Douazeci de ani am tot votat cand dreapta, cand stanga. Dar intotdeauna am votat impotriva a ceva, nu pentru ceva. Am negat mereu, nu am construit inca.

Eu nu sunt un candidat de stanga, nu sunt un candidat de dreapta, nu sunt un candidat politic. Nu sunt astazi in fata tarii pentru ca sa arunc cu piatra in nimeni.

Sunt astazi aici pentru a pune o piatra jos, la temelia unei Romanii respectate, pe care am uitat ca o meritam.

Sa fie intr-un ceas bun!