15 dec. 2019

 

În ajunul sărbătorilor de iarnă, Curtea Veche Publishing aduce în librării un subiect rar discutat în societatea românească de astăzi. Sub semnătura scriitorului Iulian Comănescu, editura publică povestea vieții ambasadorului Mihnea Constantinescu, văzută ca un exemplu de profesionalism și simț al datoriei al funcționarului public.

Volumul se intitulează “Mihnea Constantinescu: omul care a schimbat România fără ca noi să știm” și are o prefață semnată de Majestatea Sa Custodele Coroanei.

Editura Curtea Veche:

În limba română, cuvântul funcționar provine din franceză. Am putea să ne închipuim că e o persoană care face să funcționeze lucrurile, dar Larousse ne dezamăgește: e titularul unei funcții publice. De la a funcționa la funcție publică, administrația se transformă dintr-un proces, într-o tablă de șah ale cărei piese sunt înțepenite în câmpurile lor, se mută rar și greoi.

 În 30 de ani de carieră, Mihnea Constantinescu a avut, în esență, trei funcții: director în MAE, șef de cancelarie de prim‑miniștri (sau de cabinet) și ambasador cu însărcinări speciale. Ultima e de fapt o demnitate sau un rang, dar acoperă destul de bine preocuparea lui pentru energie și securitate din ultima parte a carierei. La Cancelarie, a făcut politică externă încă de pe vremea când făcea conexiunea între Theodor Stolojan și ambasadele occidentale. Iar la Externe, a determinat transformarea României într-o democrație păstrând-o pe drumul aderării la UE și NATO, asumat definitiv de toți actorii politici încă din 1995. La fel, energia era o chestiune cu conotații puternice de securitate, deci geopolitice, și administrative, fiindcă implica armonizarea numeroșilor actori instituționali implicați în marile proiecte.

Altfel spus, Mihnea Constantinescu funcționa indiferent de funcții.