Alteţa Sa Regală Principesa Maria a României (Mignon) s-a născut la Gotha, la 27 decembrie 1899/ 8 ianuarie 1900. S-a căsătorit la Belgrad, la 8 iunie 1922, cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei, care avea să fie asasinat în 1934. Regina Maria a Iugoslaviei, din care descinde actuala Familie Regală a Serbiei, a murit  la Londra, la 22 iunie 1961.

Principesa Maria (alintată Mărioara şi Mignon), fire sensibilă şi melancolică, a copilărit la Bucureşti şi la Sinaia, călătorind, călărind, citind, pictând, învăţând limbi străine şi cântând la pian. Până la 18 ani, a luat lecţii private de la iluştri profesori, printre care Nicolae Iorga. Mama ei, Regina Maria a României, scria:

Mignon era toată numai zâmbete şi blândeţe; se mulţumea cu orice (…) fără a arăta vreodată dorinţa de a porunci sau de a domina. Firea ei era plămădită din blândeţe şi răbdare cu un oarecare amestec de indolenţă (…) Niciodată nu se jeluia de nimeni, nici nu se supăra, ochii ei prelungi şi albaştri aveau o privire liniştită şi îngăduitoare (…) Mignon avea aproape o răbdare de ţăran (…) o iubeam cu dragostea unei leoaice pentru puii ei.59

Mignon, aşa cum o alintau părinţii ei, s-a logodit la Bucureşti, la 12 februarie 1922, cu Regele Alexandru I Karagheorghevici al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, născut la 4 decembrie 1888, ca fiu al Regelui Petru I al Serbiei şi al Principesei Zorka Petrović-Njegos a Muntenegrului, şi botezat de Țarul Alexandru al III-lea al Rusiei. Logodna celor doi a fost primită, în stradă, de mulţimi entuziaste şi a marcat apropierea celor două Case Regale. Fastuoasa ceremonie a nunţii a avut loc la Belgrad, la data de 8 iunie 1922. Au avut trei copii: Regele Petru al II-lea (1923–1970), care l-a avut ca naş de botez pe Regele George al V-lea al Marii Britanii, reprezentat la Belgrad de fratele său, Ducele de York, şi Principii Tomislav (1928-2000) şi Andrei (1929-1994). Maria s-a dedicat poporului căruia i-a fost regină, i-a învăţat limba, iar poporul a îndrăgit-o. A patronat numeroase spitale, şcoli şi orfelinate, rămânând una dintre cele mai importante binefăcătoare ale frământatei zone a Balcanilor; Crucea Roşie sârbă s-a aflat sub Înaltul ei Patronaj. În 1929, după schimbarea numelui regatului, a devenit Regina Marija a Iugoslaviei.

Căsătoria fericită a Reginei Maria avea să fie spulberată de gloanţele unui fascist anti-dinastic. Regele Alexandru a fost asasinat la Marsilia, în ziua de 9 octombrie 1934, împreună cu Louis Barthou, ministrul de Externe al Franţei. La 10 octombrie, Regina îndurerată sosea şi ea la Marsilia, pentru a recupera rămăşiţele pământeşti ale soţului său. La sosire, Regina spunea:

Singura consolare este gândul că soţul meu a murit pe acest pământ al Franţei, ţara pe care o iubea cel mai mult, după propria sa patrie!

Regelui Alexandru i-a succedat la tron fiul lui, Petru, care avea 11 ani, iar Maria a devenit Regina-mamă a Iugoslaviei; până la vârsta de 18 ani, Petru al II-lea a domnit prin Regenţă. El a fost îndepărtat de la Tron în 1945, cu ajutorul trupelor sovietice, iar republica populară a fost proclamată, la 29 noiembrie 1945, sub dictatura lui Tito. Nepotul Mariei, Principele Moştenitor Alexandru al II-lea, născut în 1945 ca fiu al Regelui Petru al II-lea şi botezat de Regele George al VI-lea al Marii Britanii şi de Principesa Elisabeta, actuala Regină Elisabeta a II-a, este astăzi şeful Casei Regale a Serbiei.

Regina Maria a Iugoslaviei a stat în ţara ei de adopţie, locuind mult în reşedinţa de vară de la Bled (Slovenia), până în 1941, când Iugoslavia a fost invadată de Germania nazistă; anterior, ea se opusese cu străşnicie tranzitării Iugoslaviei de către trupele şi blindatele germane, spre Grecia. A plecat în Anglia şi s-a ocupat mult de refugiaţii iugoslavi. A murit la Londra, în ziua de 22 iunie 1961, la vârsta de şaizeci şi doi de ani, această vârstă fatidică pentru mulţi dintre membrii Dinastiei Române. Este înmormântată în mausoleul Familiei Regale britanice, din Frogmore, unde se odihneşte şi Regina Victoria a Marii Britanii, străbunica sa.

În 1934, după ce îşi pierduse soţul, Regina Maria a Iugoslaviei îi scria fratelui său, Principele Nicolae al României:

Tocmai acum, când m-a lovit soarta atât de crud, mă întreb, dragul meu Nicky, unde s-au risipit anii pierdutei noastre copilării de la Cotroceni, dulceaţa pastorală a vacanţelor petrecute la Pelişor şi toată acea lume pe care nu ne-o mai poate dărui nimeni înapoi?! Tu te mai uiţi spre trecut vreodată, căci eu una am întors spatele viitorului, de-acum încolo, pentru totdeauna.

În ultimii ani, Familia Regală a României a fost prezentă de mai multe ori în Serbia, cu diferite ocazii publice și celebrări regale. De fiecare dată, la Belgrad, ca și în alte orașe ale Iugoslaviei timpurilor Reginei Maria, am constatat afecțiunea, dar mai ales respectul de care Suverana se bucura. Maria, ca și Alexandru I, soțul ei, a lăsat o urmă importantă în societatea vremii și în identitatea națională.

Cu trei ani în urmă, în luna mai 2013, Familia Regală a Serbiei a repatriat, alături de Președinție, Parlament și Guvern, rămășițele pământești ale Reginei Maria. Ceremonia a fost, de asemenea, consacrată readucerii în țară a rămășițelor Regelui Petru al II-lea, fiul Reginei Maria, a Reginei Alexandra (soția Regelui Petru al II-lea) și a Principelui Andrei, al treilea fiu al Reginei Maria. Ei odihnesc acum la Oplenac, necropola regală, alături de Regele Alexandru I și alți membri ai Dinastiei Regale Karageorgevici.

NOTE

59. Maria, Regina României, op. cit., pp. 284–285.