09 apr. 2024

Franţa, putere europeană angrenată în menţinerea echilibrului internaţional, a fost deosebit de preocupată de desăvârşirea unităţii naţionale româneşti, atât în preajma Micii Uniri, cât şi ulterior, la încheierea Primului Război Mondial.

Juridic, la momentul alegerii lui Carol I ca Domn al Principatelor Unite, acestea se aflau încă sub suzeranitatea otomană şi protecţia Puterilor garante, între care se afla şi Franţa. Ca atare, susţinerea Franţei, sub Împăratul Napoléon al III-lea (d. 1852-1870) a fost esenţială în desfăşurarea sesiunilor conferinţelor diplomatice ale acestor puteri, de aşa manieră încât românii să poată desăvârşi alegerea lui Carol înainte ca statele care nu doreau acest lucru să se poată opune eficient.

Pentru a sublinia protecţia franceză acordată lui Carol I, în Proclamaţia sa către popor din 2 aprilie 1866, prin care îi prezenta personalitatea, Guvernul arăta: „E rudă, prin două ramure, cu Napoleon III, şi încă considerat ca făcând parte din însuşi acea familie Bonaparte, însemnată de mâna lui Dumnezeu, ce dete lumii încremenită doui Napoleoni care, adoraţi ca nisce semi-zei, o conduseră cum conduce magnetul ferul, la democraţia, la respectul naţionalităţilor, la gloria cea adevărată şi neperitoare.”

Un moment frumos, venit la scurt timp după alegerea lui Carol I, a fost Expoziţia Internaţională de la Paris, din 1867 (1 aprilie – 3 noiembrie). Cu acea ocazie, Franţa a oferit României o poziţie deosebit de avantajoasă în cadrul expoziției, ceea ce, în cuvintele lui Carol I, “va asigura târguri noui industriei noastre agricole”. În primul deceniu de domniei, Principele Suveran Carol I a vizitat de mai multe ori Franţa, în cadru privat, având însă şi întâlniri cu oameni de Stat francezi.

Ulterior dobândirii Independenţei de Stat a României, în timpul domniei lui Carol I și mandatul președintelui francez Jules Grévy, la 8/20 februarie 1880, România a stabilit relații diplomatice cu Republica Franceză. Douăzeci de zile mai târziu, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar şi plenipotențiar al Franței la București, şi-a prezentat scrisorile de acreditare în fața Principelui Suveran Carol I. La 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeași calitate, de către președintele francez. Regele Carol I a fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului Național al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze în anul 1906.

Şi a doua generaţie a Familiei Regale a avut un rol important în dezvoltarea relaţiilor româno-franceze. Este cunoscută şi des povestită activitatea pe care Regina Maria a desfăşurat-o la Paris, în 5-12 martie 1919 şi 30 martie – 16 aprilie 1919, în cursul tratativelor de pace. Vizita a avut loc în prezenţa prim-ministrului român Ionel Brătianu şi a avut efecte pozitive reale în favoarea României, Regina folosindu-şi poziţia şi contactele personale, pentru a împinge pe diplomaţii străini în direcţia recunoaşterii Marii Uniri şi a sacrificiilor făcute de români în Primul Război Mondial. Cu această ocazie, Regina a devenit membru al Academiei de Arte Frumoase şi a fost decorată cu gradul de Mare Ofițer al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze de către președintele Raymond Poincaré.

Regina s-a întors la Paris alături de Regele Ferdinand I în aprilie 1920 (vizită oficială) şi în 9-12 aprilie 1924 (vizită de Stat), corespunzătoare mandatelor preşedinţilor Paul Deschanel şi Alexandre Millerand. Regele Ferdinand a fost atunci distins cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare. În onoarea suveranilor a fost oferit un dineu de Stat la Palatul Elysée. Regina a revenit la Paris în 1926, în drumul său spre Statele Unite, şi din nou în 1936, ocazie cu care a vizitat şi Cimitirul Românesc de la Soultzmatt. Cimitirul militar român din această localitate fusese construit în anul 1920 şi adăposteşte osemintele a 687 de prizonieri români decedaţi în lagărul din regiune în perioada Primului Război Mondial, fiind deportaţi acolo de forţele germane. La 26 noiembrie 2018, în spiritul continuităţii legăturilor dintre Familia Regală şi această localitate care păstrează memoria eroilor români, domnul Jean-Paul Diringer, primarul oraşului, a fost decorat cu Crucea Casei Regale a României de către Majestatea Sa Custodele Coroanei.

Regele Carol al II-lea a vizitat oficial Franța în anul 1920, ca Principe Moştenitor (parte a unui turneu diplomatic de şapte luni), în care a purtat solia Regelui Ferdinand Întregitorul. Regele Carol al II-lea a revenit în Franța în iulie 1937 pentru o vizită oficială, în care a fost oaspetele Președintelui Albert Lebrun. În cursul acestei vizite, regelui i-a fost conferită Marea Cruce a Legiunii de Onoare. Carol II a vizitat la Paris, în această ședere, Expoziția Universală Paris 1937 și Pavilionul Românesc. În noiembrie 1938, având alături pe Principele Moștenitor Mihai, Regele Carol al II-lea face o nouă o vizită la Paris și Rambouillet. La 29 noiembrie 1938, misiunile diplomatice ale României şi Franţei au fost ridicate la nivel de ambasade, în timpul mandatului preşedintelui francez Albert Lebrun.

Regele Mihai I a avut relaţii apropiate cu Franţa, în momente importante ale istoriei noastre. Prima oară, a vizitat Franţa în anul 1937, în calitate de Principe Moştenitor, alături de Carol al II-lea, primind şi Marea Cruce a Legiunii de Onoare a Republicii Franceze din partea Președintelui Albert Lebrun. Regele Mihai a revenit alături de tatăl său la Paris, în noiembrie 1938. În noiembrie 1947, după participarea la nunta actualei Regine Elisabeta a II-a, Regele s-a deplasat şi la Paris, pentru a sonda situaţia internaţională şi a cere ajutorul Aliaţilor occidentali împotriva sovietizării României, întâlnindu-se între alţii şi cu preşedintele Franţei, Vincent Auriol.

România a fost prezentă cu un pavilion național la Expozițiile Universale de la Paris din anul 1867, din 1889 și din 1900 (toate trei în timpul domniei Regelui Carol I) și la Expoziția Universală de la Paris din 1937 (în timpul domniei Regelui Carol al II-lea).

Între 1866 şi 1947, doi preşedinţi ai Franţei au fost decoraţi cu Ordinul Carol I, cel mai înalt ordin de Stat din Regatul României, astfel: Armand Fallières (1906-1913) în anul 1908 şi Raymond Poincaré (1913-1920) în anul 1913, ambii în grad de Colan cu Mare Cruce. Între personalităţile franceze decorate după 1989 se numără Corinne Fery-von Arx, Herve Michel-Dansac, Jean-Michel Aubrun, Dominic Chaillou și Yves de Franciosi (susţinători ai Fundaţiei Regale Margareta a României), actrița Fanny Ardant, ministrul Frédéric Mitterand, ambasadorii Franței la București Henri Paul, Philippe Gustin și Michèle Ramis, jurnalistul Stéphane Bern, Asociația Les petits frères des pauvres și primarul orașului Soultzmatt, Jean-Paul Diringer.

Desigur, nu poate fi omisă şi legătura de sânge dintre Familia Regală a României şi Franţa, prin Regina Ana a României, născută în Familia Regală de Bourbon. Cetăţean francez şi luptătoare în Al Doilea Război Mondial de partea Forţelor Franceze Libere, Regina Ana a cultivat relaţiile sociale, personale şi religioase cu Franţa şi Biserica acesteia. Regina a fost distinsă cu Crucea de Război a Franţei. De asemenea, Principesa Sofia a României a locuit timp de două decenii, până în 2018, în Franţa (regiunea Bretania), fiica sa urmând studii artistice acolo.

În cursul exilului, Regele Mihai I a efectuat vizite cu caracter public în Franţa, susţinând interesele României, în anii 1986, 1990 şi 1992, vizitând şi Cimitirul Român de la Soultzmatt. Un moment unic a fost convorbirea telefonică personală dintre Regele Mihai şi preşedintele François Mitterand, care a avut loc chiar în ziua de 21 decembrie 1989 şi a avut ca obiect evenimentele din România şi modul cum mişcarea democratică putea fi ajutată. În 1992, Regele Mihai s-a întâlnit cu preşedintele Valéry Giscard d’Estaing, tot în scopul promovării democratizării ţării noastre. În anul 2007, regele a fost onorat de Senatul Franţei, al cărui preşedinte, Christian Poncelet, a oferit Înaltul Patronaj unei seri în onoare Regelui Mihai I, la Palais du Luxembourg, în Paris.

Pe planul activităţilor caritabile, Regele Mihai a fost prezent în Franţa aproape anual în perioada 1993-2005, susţinând activitatea Fundaţiei Regale Margareta a României.

Încă din anul 1990, Majestatea Sa Margareta a însoţit pe Regele Mihai în vizitele sale publice în Franţa, în calitate de Principesă Moştenitoare. În anul 1991 a înfiinţat la Paris „Asociaţia Principesa Margareta a României”, al cărei scop era organizarea de activităţi caritabile în folosul țării noastre. Pe parcursul existenţei sale, până în anul 2005, asociaţia a strâns numeroase fonduri şi ajutoare materiale directe, distribuite prin Fundaţia Regală Margareta a României. Printre personalitățile care au acordat Înalt Patronaj fundației s-au aflat dramaturgul Eugen Ionescu şi violonistul Yehudi Menuhin. De asemenea, în anul 2006, Prima Doamnă a Franţei, Bernadette Chirac, a onorat cu prezenţa sa gala fundaţiei de la Paris.

Majestatea Sa şi Alteţa Sa Regală Principele Radu au avut şi vizite cu caracter public, susţinute de Guvernul României, în scopul promovării aderării, apoi integrării euro-atlantice şi pentru strângerea relaţiilor de cooperare între regiunile Europei în fiecare an între 2002-2009, în 2013 (cu ocazia deschiderii Salon du Livre, unde România a fost invitat de onoare), în 2017 şi 2018. Vizitele au cuprins nu doar Parisul, ci şi importante centre urbane ale ţării (Marsilia, Nisa, Bordeaux, Lille, Dijon, Strasbourg, Nantes și Aix en Provence).

Majestatea Sa Custodele Coroanei este Cavaler al Legiunii de Onoare franceze. Principele Radu a acordat, în anul 2010, Înaltul Patronaj organizației internaționale Observatorul European al Plurilingvismului, cu sediul la Paris. Majestatea Sa și Principele Radu sunt amândoi cetățeni de onoare ai localității Soultzmatt.

La invitația autorităților franceze, Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei și ASR Principele Radu au făcut o vizită la Paris în aprilie 2019, pentru a omagia centenarul Primului Război Mondial, precum și pentru a reprezenta țara pe durata președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Vizita a avut o semnificație istorică și națională, fiindcă Majestatea Sa Margareta a pășit, după un secol, pe urmele străbunicii sale, Regina Maria, care a făcut legendara sa vizită la Paris în martie și aprilie 1919.

Majestatea Sa Custodele Coroanei a efectuat o nouă vizită în Franța în octombrie 2019, pentru a inaugura, alături de autoritățile franceze și cele române, Promenada Regina Maria a României din centrul Parisului, în preajma Turnului Eiffel.

În martie 2024, la Castelul Regal Peleș, Majestatea Sa Custodele Coroanei a găzduit o seară în onoarea Republicii Franceze și a Republicii Federale Germania, la împlinirea a 144 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu cele două mari țări europene, în februarie 1880.

Anul 2024 aduce o nouă aniversare cu mare însemnătate politică pentru România, Franța, Uniunea Europeană și NATO, și anume centenarul vizitei de Stat a suveranilor României Mari în Republica Franceză, în aprilie 1924.