21 dec. 2019

În 1990, ultimul Rege al românilor a fost oprit pe autostrada București-Pitești printr-un baraj făcut din vehicule militare și familia regală a fost înghesuită într-un Aro militar înconjurată de militari cu automate. Asta e atmosfera găsită de Rege când s-a întors. Imaginile au făcut înconjurul lumii. Atunci cînd a fost inmormîntat, imaginile au făcut din nou înconjurul lumii. Istoricul Alexandru Muraru spune la RFI că România s-a schimbat mult în 30 de ani în raport cu Casa Regală

Rep: Ce popor a lăsat Regele Mihai I atunci când a fost forțat să părăsească România?

Alexandru Muraru: A lăsat un popor pe care nu l-a mai recunoscut așa cum mărturisea în interviurile sale pe care le acorda după 1990. A fost un Rege care a avut parte de un destin nefericit, de o istorie potrivnică. A lăsat un exercițiu extraordinar de opoziție pe care nu l-a mai făcut niciun alt monarh din spatele cortinei de fier. La acea vreme, era ultimul monarh din Europa de Est, a fost singurul monarh din lume care luptat cu nazismul și comunismul și cred că a fost forțat să lase totul. Cred că imaginile primei vizite, atunci în 25 decembrie 1990, sunt cele mai edificatoare. Ultimul Rege al românilor oprit pe autostrada București-Pitești printr-un baraj făcut din vehicule militare. Imaginile au înconjurul lumii.

Rep: A regăsit un popor care îl iubea?

Alexandru Muraru: A existat acest sindrom de a evalua suportul față de personalitatea regelui și a idei de restaurație prin numărul celor care-l întâmpinau. Se spune că în 1992 a fost întâmpinat de un milion de români, s-a spus ulterior că în 1997 a fost întâmpinat de câteva zeci de mii de persoane în Piața Universității și s-a spus ulterior, că în 2001, atunci când s-a instalat familia regală definitiv a fost întâmpinat de câteva mii.

Rep: Este acesta un criteriu?

Alexandru Muraru: Asta poate fi o perspectivă jurnalistică care umple un spațiu al spectaculozității, dar cred că e impropriu și nu poate măsura în niciun fel susținerea. În toți cei 30 de ani care s-au scurs de la prăbușirea comunismului relativ puține cercetări avem cu privire la susținerea populară a ideii de monarhie. De ce un segment care măsoară 15-20% din populația României nu poate avea o reprezentare politică? La momentul de față, România cred că se află în mijlocul unui fenomen care, fără discuție, a fost și rămâne important în Europa de Est. Dar la momentul de față cred că noi rămânem cu cea mai importantă suținere a ideii de regalitate. Și în lipsa unui referendum este un subiect care a dominat ultimii 30 de ani.

Rep: Care a fost relația Regelui Mihai cu statul român?

Alexandru Muraru: Atunci când spuneți statul român, spunem cu precădere actori politici și instituții care în multe momente din tranziția românească au mers într-o direcție opusă în raport cu opțiunile electoratului sau cu opțiunile unei părți importante din Europa Centrală și de Est.Ca să nu spun pe contrasens.

 

Știre RFI, decembrie 2019