18 ian. 2018

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, sărbătorește astăzi, 18 ianuarie 2018, douăzeci și opt de ani de când a pășit pe pământ românesc.

La 18 ianuarie 1990, se reîntorceau în România primii membri al Familiei Regale, după o întrerupere de 42 de ani. În acea zi, la ora 15, avionul de Geneva aducea la București pe Principesa Margareta a României, însoțită de sora sa, Principesa Sofia.

În zorii zilei de 4 ianuarie 1948, Regele Mihai și Regina-mamă Elena părăseau România, în Trenul Regal care i-a condus către un lung exil.

Regele Mihai încredințase primei sale fiice misiunea de a-l reprezenta în țară, pentru prima oară de la plecarea în exil, în zorii zilei de 4 ianuarie 1948.

Vorbind despre acea zi memorabilă, Majestatea Sa Margareta declara astfel:

A fost cea mai importantă zi din viaţa mea, o experienţă emoţională puternică şi o călătorie care mi-a schimbat viaţa. Nu mai avusesem nicăieri o casă cu adevărat, căci România, deşi îmi fusese interzisă, era pentru mine acasă. Mă simţeam ca şi când ar fi fost o parte din tatăl meu care se întorcea din exil. Era o responsabilitate enormă şi, în acelaşi timp, o bucurie imensă.

Sub îndrumarea Regelui Mihai, Familia Regală a ridicat o construcţie socială, culturală şi educaţională, precum şi o respectată instituţie regală, într-o vreme care avea nevoie de modele, de iubire, de inspiraţie şi de exemplu personal.

Acum trei ani, la aniversarea unui sfert de secol de la întoarcerea Familiei Regale în țară, Curtea Veche Publishing a adus în librării un frumos album, intitulat Margareta, mărturia unui sfert de veac regal, purtând semnătura Sandrei Gătejeanu-Gheorghe.

 

Discursul ASR Principelui Radu cu ocazia aniversării a 25 de ani de la venirea în țară a Custodelui Coroanei, Palatul CEC, 18 ianuarie 2015

Alteța Voastră Regală,

Așa a vrut Cel de Sus, să fiți primul membru al Familiei Regale care face, după patru decenii, drumul întoarcerii. O întregire istorică și regală.

Astăzi sărbătoriți, împreună cu societatea românească, un sfert de secol în care ați stat, zi de zi, alături de conaționalii noștri, îndeosebi alături de cei mai încercați și mai vulnerabili dintre români, continuând cu umanitate și cu loialitate legământul tatălui vostru. Acești 25 de ani din viața Familiei Regale vă poartă amprenta în mod remarcabil.

Într-o zi, veți fi chemată a fi prima femeie din istoria țării noastre care să preia cârmuirea Casei Regale a României. Ați moștenit de la Carol I tenacitatea, măsura și loialitatea. Elisabeta v-a transmis pasiunea pentru caritate, arte și proiecte sociale. Ferdinand v-a lăsat bunătatea și bogăția lui sufletească. De la Maria ați luat grația și charisma. Elena, ale cărei frumoase trăsături vi se citesc pe chip, v-a șlefuit personalitatea și a dăruit României, după plecarea ei din această lume, încă un copil regal pentru a fi de folos țării căreia i-a fost regină-mamă. De la Regele Mihai I ați luat modestia, răbdarea, lipsa cinismului și ranchiunii, precum și forța de a merge mai departe. De la Regina Ana, cea care v-a adus pe lume, ați luat simțul umorului, neastâmpărul, spiritul de observație și abnegația de a urma destinul fără șovăire. De la toți cei amintiți, ați moștenit patriotismul simplu și neclintit.

În clipa în care ați pășit pe pământ românesc, ați devenit un om întreg. Nu ați ezitat să încălțați cizme de cauciuc și să treceți peste noroaiele, la propriu, dar mai ales la figurat, din România anilor 1990.

În primii ani ați făcut față, alături de rege și regină, unor atitudini primitive și grosolane. Nu ați șovăit o clipă, exasperând uneori pe cei din jur cu o discreție ce nu avea legătură cu România publică de atunci.

Privind la nonagenarii voștri părinți, la puterea lor de a îndura, la seninătatea, la devotamentul lor față de țară, este evident că Dumnezeu a fost generos cu noi. Nimeni altcineva pe lume nu ar fi putut duce, de la un capăt la altul, răspunderea de a fi Regele și Regina României vremurilor noastre.

Dar același lucru se poate spune și despre Alteța Voastră Regală. Dacă vreun zugrav ar fi în măsură să picteze profilul potrivit al viitorului Șef al Familiei Regale române, acel profil s-ar așeza identic peste cel pe care vi l-a dat Cel de Sus.

Ați mers, clipă de clipă, un pas în spatele Regelui Mihai, ducând pe umeri tot ce se putea duce pentru a-i face mai ușoară trecerea de la exil la România de astăzi, căreia s-a străduit să-i fie contemporan. Poate doar Principele Moștenitor Ferdinand a mai dat dovadă, în dinastia noastră, de asemenea fidelitate față de regele său.

Ați durat o construcție socială, culturală și educațională, precum și o rară operă de restituire regală, într-un sfert de secol care avea atât de mare nevoie de modele, de iubire, de inspirație și de exemplu personal. Astăzi, majoritatea covârșitoare a românilor poartă Coroanei afecțiune, respect și încredere. Astăzi, fundația ce vă poartă numele se bucură de încredere și respect ca nicio altă organizație din țară.

Majestățile Lor, care nu au putut veni aici, se uită de departe la noi, înțelegând că într-o importantă privință a menirii lor au fost, simplu spus, doi părinți norocoși.

În aceaste două zile, la Palatul Elisabeta, la fundație, la Televiziunea Română, la Ateneul Român și la Palatul CEC, sutele de personalități prezente reprezintă simbolic întreaga națiune, care vă aduce un cuvânt de mulțumire.

La mulți ani!