18 mai 2016

Palatul Elisabeta, un destin neașteptat

 

Articol de Ioan Luca Vlad

Astăzi, 18 mai, se împlinesc 15 mai de când Majestatea Sa Regele Mihai I, însoțit de Regina Ana, a reluat firul rupt în 1947, revenind la Palatul Elisabeta ca reședință regală oficială. Destinul care l-a adus, și apoi readus, în palatul din mijlocul Muzeului Satului nu a fost evident, și nici așteptat. Din contră, faptul că Palatul Elisabeta este astăzi reședința regală bucureșteană este rezultatul unui mănunchi de împrejurări care însumează istoria zbuciumată a ultimilor șaptezeci de ani.

Inițial gândit ca reședință pentru Principesa Elisabeta a României (și regină a Greciei), palatul a fost clădit ca o lucrare arhitecturală îndrăzneață de către atunci tânărul Corneliu M. Marcu, aducând laolaltă un ansamblu de stiluri (maur și brâncovenesc) și de simboluri dragi principesei. La momentul finalizării sale, în anul 1937 (lucrările începuseră în 1935), Principesa Elisabeta s-a mutat în reședință. Ea revenise la București după divorțul de Regele George al Greciei. Palatul Elisabeta a fost construit în mijlocul Muzeului Satului, ctitorie a Regelui Carol al II-lea inaugurată la 10 mai 1936.

Nu multe s-au întâmplat până în 1944 când, în urma actului de la 23 august, aviația germană a bombardat Casa Nouă, o clădire mică anexată Palatului Regal de pe Calea Victoriei, unde Regele Mihai își avea reședința din capitală, alături de Regina-mamă Elena. În acel moment, date fiind și stricăciunile provocate Palatului Regal, Principesa Elisabeta i-a pus la dispoziție Palatul său Regelui, pentru funcțiunile oficiale din București.

Anii tulburi ce au urmat au însemnat că Palatul Elisabeta a fost martorul momentelor cheie ale perioadei post-belice, culminând cu abdicarea forțată a Regelui la 30 decembrie 1947. Exilul a însemnat, pentru Palat, un îngheț. După gest izolat de bravadă, când cei veniți să “ia în primire” Palatul au semnat în răspăr în ultima Carte de Onoare, Palatul a rămas blocat în timp, fiind teoretic folosit drept casă de protocol pentru cei mai înalți invitați străini – practic mai mult gol.

Anii învolburați ce au urmat evenimentelor din 1989 au pus însă și palatul în pericol, acesta devenind hotel și casă de chermeze, ceea ce risca distrugerea sa, și astfel pierderea unui patrimoniu arhitectonic unic. Din fericire, în urma adoptării legii corespunzătoare, din 2001 Palatul a devenit reședința oficială a Regelui Mihai I, rămânând totodată proprietate a statului. În deceniile intermediare, atât Palatul Regal, cât și Cotroceniul, s-au schimbat profund, dobândind noi valențe în viața socială a capitalei. Numai Palatul Elisabeta rămăsese propriu pentru o reședință regală, unde să se poată îmbina viața de familie, privată, cu cea publică, a manifestărilor oficiale regale.

În ultimii 15 ani, palatul și-a consolidat rolul de reședință reprezentativă regală în Capitală, prin cele câteva sute de evenimente și acțiuni întreprinse anual aici. Aici s-au făcut primele decorări, după reinstituirea Decorațiilor Regale; aici s-a reînceput tradiția Serilor Corpului Diplomatic; și tot aici a avut loc primul Garden Party de după 1947. Căci, dacă la momentul construcției sale, zona de nord a Bucureștilor era încă un mare plai verde, acum palatul este un ansamblu unic, prin faptul că îmbină un spațiu rezidențial mare, cu unul oficial, și o grădină neobișnuit de generoasă.

Cum omul sfințește locul, Familia Regală a contribuit și material la transformarea Palatului într-un loc simbolic pentru Coroana Română. S-a constituit Galeria de Artă Contemporană, a fost adusă bucata salvată din Tapiseria de Stat, acum la loc de onoare în Sala Regilor, au fost făcute reparații, s-a instalat un sistem de iluminare modern pentru spațiile exterioare, și s-a înființat un Memorial al  Copacilor, care crește cu fiecare pom plantat de invitații regali din străinătate.

Palatul continuă să fie, de un deceniu și jumătate încoace, gazda a sute de evenimente și acțiuni cu caracter public: seri economice, întâlniri dedicate organizațiilor cu patronaj regal, seri cu caracter diplomatic, științific, cultural, întâlniri sportive, conferințe susținute de membrii Familiei Regale, lansări de carte regală, întâlniri oficiale.

Palatul găzduiește, în mod excepțional ceremonii de decorare sau vizite ale unor înalți demnitari străini, cum a fost decorarea și dineul oferit președintelui polonez Lech Walesa, vizita președintelui lituanian Vytautas Landsbergis sau a președintelui ceh Milos Zeman.

Au trecut pragul Palatului Elisabeta, în acești ultimi cincisprezece ani, Regele Juan Carlos I și Regina Sofia ai Spaniei, Principele de Wales, Regele Felipe al VI-lea și Regina Letiția ai Spaniei, Marele Duce Henri de Luxemburg, Regele Simeon al II-lea și Regina Margarita ai bulgarilor, Regele Constantin al II-lea și Regina Ana-Maria ai elenilor, Arhiducele Otto al Austriei.

Palatul este vizitat anual de mii de copii și de tineri, iar acest fapt îi conferă edificiului o generoasă proiecție în viitorul societății românești. Palatul Elisabeta a devenit un reper de ospitalitate, de promovare a valorilor românești și va rămâne astfel și în viitor.

Fotografii din colecția AGERPRES

{gallery(694)}