25 sept. 2002

INTERVIUL LUMII LIBERE
25 septembrie 2002, nr. 730

 

Are amabilitatea de a raspunde astazi intrebarilor noastre A.S. PRINCIPELE RADU DE HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN

 

TIMOTEI URSU: In primul rand, Alteta, am onoarea sa Va transmit felicitarile conducerii ziarului Emigratiei Romane, LUMEA LIBERA, ale redactiei, ale colaboratorilor si citititorilor nostri cu prilejul implicarii oficiale a Altetei Voastre – dupa cum precizeaza comunicatul guvernamental – in marile responsabilitati ale reprezentarii intereselor Romaniei in Integrarea si Cooperarea Europeana si Internationala. Sa intelegem ca indeplinirea unor sarcini similare, si pana acum, in calitate de insotitor si reprezentant al Majestatii Sale Regele Mihai in vizitele si actiunile de Integrare si Cooperare ale Romaniei, nu s-au desfasurat in cadru oficial?

A.S. PRINCIPELE RADU: Va multumesc pentru felicitari. Asa cum ati subliniat, activitatea pe care urmeaza sa o desfasor e o continuare a ceea ce Majestatea SaRegele Mihai I a inceput, prin calatoriile pentru integrarea Romaniei in NATO. Ceea ce eu voi face este sa detaliez, la un nivel inferior, ceea ce Regele a deschis ca perspectiva, intalnindu-se cu inalti oficiali europeni. Ca Majestatea Sa Regele este primit cu mult respect si admiratie, este lesne de inteles. Demersul meu, insa, in absenta Regelui, nu ar putea avea loc fara o pozitie oficiala, din partea tarii noastre. E o regula elementara de relatii externe, valabila oriunde in lumea democratica.

 

T.U.:Am bucuria de a va fi cunoscut, personal, mai dinainte; dar o serie din cititorii nostri – si alaturi de ei o buna parte a opiniei publice romanesti, din tara si mai ales din afara ei, detin foarte putine date in legatura cu A.S.Principele Radu de Hohenzollern-Veringen. V-am ramane indatorati daca ati puncta aceasta schita biografica,incepand chiar dinainte de a fi devenit sotul A.S. Printesei Margareta, fiica Perechii Regale a Romaniei.

A.S.P.R.: M-am nascut si am copilarit la Iasi, in casa parintilor mei, prof.dr.Rena Duda si Dr. Gabriela Duda, nascuta Constandache. Am fost elev al Liceului Internat din Copou. Am o licenta in arta, la Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti (1984) si alta laColegiul National de Aparare din Bucuresti (2002), la absolvirea caruia am devenit ofiter (r) al Armatei Romane. Am urmat o cariera artistica de 25 de ani (1974-1999) in Romania iar, dupa 1989, si in Europa, America, Africa si Asia. Am avut o scurta prezenta si la New York, iar domnia voastra ati fost unul din spectatori. Am primit titlul de Principe de Hohenzollern-Veringen la 1 ianuarie 1999 de la Alteta Sa Friedrich-Wilhelm, Furst de Hohenzollern,s seful familiei princiare de la Sigmaringen, cu deplina aprobare a Majestatii Sale Regelui Mihai I. Particip, din 1996, la activitatile Majestatilor Lor, dintre care cele mai importante au fost calatoriile NATO din 1997 si 2002 (paisprezece, la numar, pana acum) si "turneul mileniului" (Timisoara, Bucuresti, Iasi) pe care Majestatea Sa l-a infaptuit in decembrie 1999. Am publicat sase carti in romana, franceza si engleza (limbi pe care le vorbesc fluent), patru dintre volume fiind despre Regele Mihai I si Regina Ana, publicate astfel: doua la "Humanitas"-Bucuresti, una la San Francisco si alta la Fundatia Culturala Romana. De patru ani incoace tin conferinte despre Romania in Europa si in America, precum si la noi in tara. Am facut acest lucru si la New York, o data la "Waldorf Astoria", alta data la "Centrul Cultural Roman". Pregatesc acum inscrierea mea la un doctorat in stiinte militare si voi publica o carte noua, numita "Sapte". Am realizat, prin Fundatia Culturala Romana, doua discuri cu Eminescu: "Scrisorile" in franceza si "Luceafarul" in engleza. Am condus un program de terapie prin arta, pentru copiii orfani.

 

T.U.: Intr-un fel, o oarecare nedumerire a creat-o faptul ca fiica Regelui Romaniei s-a casatorit cu fiul unui membru activ al… PSDR, un partid care era si este perceput, mai ales din staainatate, drept continuator al unor altor principii politice decat cele ce formeaza patrimoniul istoric al Regatului Romaniei. Cu alte cuvinte, "un conflict de interese"?

A.S.P.R.: Sunt sigur ca cititorii prestigioasei dumneavoastre reviste merita sa fie tinuti la zi cu evenimentele: tatal meu a murit in 1999, iar intre timp, Majestatea Sa a intalnit, in numeroase ocazii publice, membri cu adevarat proeminenti ai partidului despre care vorbiti.

 

T.U.: In intreaga lume contemporana caracterul marital "inchis" – doar intre familiile regale – a membrilor acestor familii, a devenit cu mult mai relaxat, apropiind si nu indepartand "purtatorii Coroanei" de "masa supusilor", de oamenii obisnuiti. Si asta nu numai in ceea ce priveste mariajele (ne amintim, de pilda, de practicarea unor profesii "civile" de catre membri ai dinastiei Sahului Iranului, ai Coroanei Belgiene, Monegasce, etc.).Insusi Regele Romanilor, Majestatea Sa Mihai I, nu s-a sfiit – dealungul lungilor decade de exil fortat – sa practice, eroic, profesii "civile" si, prin aceasta, sa asigure insasi existenta Familiei Regale! Dar, prin casatorie, s-a deschis calea unor persoane care nu aveau "sange monarhic" sa intre in familiile regale, ba chiar sa fie percepute de opinia publica drept, cu adevarat, "innobilate" (asa cum a fost, de pilda, cazul regretatei printese Diana, "nora Reginei Angliei", a carei noblete – chiar dobandita! – nu-mi amintesc sa o fi pus cineva la indoiala). Care este opinia Dvs.,Alteta, in acest sens? Cum ati fost perceput in opinia publica si cum in cercurile inalte ale familiilor regale europene?

A.S.P.R.: Sunt intotdeauna atent atunci cand vine vorba despre monarhia constitutionala, fiindca nu sunt sigur ca cei care se intereseaza de subiect stapanesc cu adevarat sensul de astazi al acestei institutii. De aceea, cred ca este binevenit ceea ce aduceti dumneavoastra in discutie. Pe de o parte, aceasta institutie evolueaza cu o repeziciune uimitoare, in toate tarile unde este in functiune. Ceea ce era valabil acum cinci ani, nu mai e valabil azi. Acelasi lucru se intampla si cu omenirea. Altele sunt presiunile, altele sunt perspectivele, altele sunt asteptarile si cerintele opiniei publice, altele sunt mesajele si, in sfarsit, altele sunt modelele. Referitor la al doilea aspect atins de intrebarea dumneavoastra, sunt multumit de felul in care sunt perceput de opinia publica, desi profilul meu este unul foarte modest; iar in cercul Familiilor Regale europene, perceperea mea este pur familiara, ea nu are nici un aspect care sa poata fi comentat public.

 

T.U.: O problema care m-a preocupat si ma preocupa, esteiintrebarea daca Familia Regala, fara a se implica in politica actuala, – nu cumva se auto-exclude din perceptia activa a opiniei publice? "Grupurile de entuziasti", de pilda din Romania, formate mai ales din persoane in varsta, nu din generatiile mai tinere, nu sunt suficiente pentru o informare si formare activa a opiniei publice ( in ideia Coroanei ca alternativa politica la "variantele republicane"). Daca s-ar pune problema infiintarii unui Partid Politic Monarhist, cu o platforma de actiune in care corecta informare a opiniei publice asupra rolului posibil pe care ar trebui sa-l joace Coroana in viata tarii ar fi piatra de temelie, ati fi de acord sa preluati conducerea acestui partid "de opozitie pozitiva"? Va intreb asta deoarece unii cititori ne-au scris sugerand ca actuala "incredintare a unei sarcini guvernamentale oficiale Principelui Radu" este menita tocmai sa neutralizeze coagularea simpatiilor pro-monarhice inspre a deveni un posibil partid politic?

A.S.P.R.: La aceasta intrebare nu pot sa va raspund cu propriile mele cuvinte, ci cu cele ale Majestatii Sale, fiindca seful Familiei este cel care stabileste principiile generale ale prezentei noastre in viata publica. Dupa cum stiti, Regele nu accepta ideea unui partid politic monarhist, considerand ca monarhia e o institutie ce nu poate face politica. Regele considera caa un partid poate avea "optiune monarhica", nu "politica monarhica". Institutia monarhica este deasupra partidelor politice si un exemplu limpede in acest sens este Spania, ca sa nu mai vorbim de Marea Britanie. Pentru cititorii care se tem ca numirea mea ste menita sa "neutralizeze coagularea simpatiilor pro-monarhice", as vrea doar sa-i asigur ca functiunea pe care o indeplinesc nu este ceva inventat de noi, ci este asumata, sub felurite forme, de numerosi membri ai familiilor regale europene: ASR Infantele Felipe al Spaniei, ASR Principele Philippe al Belgiei, ASR Ducele de York si multi altii, lucru ce se poate aprofunda accesand pe Internet web-site-urile CaselorRegale respective. Mai mult, toti verii nostri pe care i-am citat sunt absolventi ai Colegiilor de Aparare ale tarilor lor si ofiteri in armatele tarilor lor. Exercitarea acestor functiuni nu a oprit coagularea nici unei simpatii fata de institutia pe care ei o reprezinta. Eu gasesc ca este cu atat mai imbucurator ca acest model a putut fi adoptat si la noi in tara.

 

T.U.: O sa ma refer acum la un aspect delicat, dar care nu cred ca mai poate fi ocolit. Exista astazi – exprimata uneori in cuvinte alese – simpatia nationala pentru Coroana Romaniei. Pe cand Regalitatea se afla oficial in fruntea tarii, cheltuielile sale firesti ale Familiei Regale – erau asigurate printr-o indemnizatie regala, corespunzatoare, decisa de Parlament.In actualul context Familia Regala nu poseda nici un fel de sursa proprie de venituri, si totusi cheltuielile curente, calatoriile, obligatiile sociale ( si insist asupra termenului obligatii!), inclusiv cheltuielile de intretinere a proprietatilor redobandite pentru folosinta proprie, cheltuielile cu personalului de serviciu si secretariat, etc, trebuie acoperite, cu certitudine mult dincolo de indemnizatia de "fost Sef de Stat", acordata – din cate stim – Majestatii Sale. In rest, Familia Regala a Romaniei nu poate depinde doar de unele donatii intamplatoare sau de "ajutorul intra-familiar". Este o chestiune esentiala si nu numai una de demnitate; dar fiind vorba de Coroana Romaniei insistam asupra acestui ultim aspect. Simpatia populara si vorbele frumoase sunt binevenite, dar nu pot tine locul cecurilor de acoperire a cheltuielilor. Or, din partea unui guvern a carui Constitutie nu recunoaste Coroana Regala ca atribut national nu se poate astepta mai mult. Presupun ca incredintarea unor sarcini oficiale Altetei Voastre, este o minima solutie de compromis, dar cu certitudine minima. Este oare inacceptabila ideea emisa de promonarhistii newyorkezi, aceea de constituire a unui Fond REGAL, un cont bancar in care cei ce doresc mai binele Coroanei Romaniei, sa poata depune contributiile lor periodice, direct si fara nici un fel de "intermediari"?

A.S.P.R.: Nu pot sa-mi permit sa raspund in numele Majestatii Sale, singurul in masura sa decida un astfel de lucru, dar stiu cu certitudine ca Regele nu s-a opus niciodata unor initiative de sprijinire a activitatilor Sale in favoarea Romaniei. Dimpotriva, este din ce in ce mai mahnit de faptul ca tot mai putini sunt cei care se ofera sa dea o mana de ajutor. Rarele semne pe care le primeste sunt pentru a I se da sfaturi sau pentru a I se cere sa faca un lucru sau altul.

 

T.U.: Care este mesajul Familiei Regale a Romaniei, mesaj pe care, cu prilejul acestui interviu, il transmiteti cititorilor din lumea intreaga ai statornicului saptamanal democratic LUMEA LIBERA?

A.S.P.R.: Regele Mihai ne-a cerut si ne cere cu fermitate sa fim discreti si sa vorbim putin si masurat despre noi insine. Daca in acest interviu am incalcat oarecum regula, este pentru ca respect publicatia dumneavoastra si pe cititorii ei, si o consider una din importantele reviste romanesti din lumea larga. Am tinut sa raspund intrebarilor dumneavoastra, fiind convins ca cititorii au dreptul sa stie ceea ce ne preocupa si ceea ce ne ocupa fiecare zi din viata. De asemenea, as vrea sa transmit tuturor celor ce citesc "Lumea Libera" ca vad activitatea mea, in noua calitate, ca pe o ocazie de a milita pentru integrarea Romaniei in NATO si in UE, ca pe o oportunitate de a lupta pentru conectarea europeana a invatamantului romanesc, pentru promovarea culturii si istoriei romanesti, pentru cultivarea valorilor democratice in sanul opiniei publice romanesti, pentru schimbarea in bine a mentalitatilor de la noi, pentru prosperitatea tarii si atasarea ei la valorile vestice. Adica, ceea ce incearca sa faca Dinastia Romana de 136 de ani incoace.

 

T.U.: Va multumesc, Alteta. Eu folosesc aceasta formula de adresare, perseverent si cu convingere, de la 1 ianuarie 1999, de cand vi s-a acordat acest titlu oficial de catre Casa Hohenzollern-Sigmaringen, din ramura careia Romania insasi, prin propria-i vrere – intr-una din putinele infaptuiri de sine statatoare ! – a inaltat monarhii unei viguroase Dinastii Regale. Si, o fac cu sentimentul deosebit ca acest titlu este re-confirmat si re-innobilat de atasamentul si intelepciunea celor care inteleg ca Viitorul nu se sprijina doar pe amintiri, ci – in primul rand – pe certitudinea zamislirii sale, zi de zi, cu sufletul si cu mintea si cu bratele, potrivit intereselor neamului. A adevaratelor interese. Ca Viitorul va arata exact asa: cum suntem in stare sa-l intruchipam in ganduri, astazi. Aceasta a fost si ratiunea solicitarii acestui interviu.
Prin urmare: Va multumim, Alteta.

TIMOTEI URSU