01 mart. 2003

Interviu cu Alteta Sa Radu, Principe de Hohenzollern-Veringen

CURIERUL ROMANESC
Nr. 268-270, martie 2003

* S-ar putea spune ca soarta Altetei Voastre este ca in basmele romanesti. Dintr-un tanar obisnuit ati devenit consortul Printesei Mostenitoare a Romaniei. Cum s-a schimbat viata Altetei Voastre dupa casatoria cu Principesa Margareta?

A fost ceva pe cat de neobisnuit, pe atat de simplu. Provin dintr-o familie de medici, am primit o educatie temeinica, din partea unor parinti si bunici inzestrati cu simtul masurii, cu generozitate sufleteasca si cu eruditie. Pana in 1996, timp de aproape douazeci de ani, inca din copilarie, toata creativitatea, energia, toate cunostintele si preocuparile mele erau concentrate in lumea artei, o lume iluzorie. Dupa 1996, am transferat tot ceea ce adunasem in anii mei de scoala, academie si pe taramul artei sub alte reflectoare, cele ale vietii publice si oficiale. Trebuie sa adaug ca primii patru-cinci ani nu au fost simpli, fiindca situatia in care Familia Regala se gasea nu era simpla. Multa rabdare, intelegere, masura si mult umor au fost necesare.

 

* Ce presupune "functia" de Print Consort?

Principe Consort este un titlu rezervat numai sotului unei Regine in exercitiu. Eu nu sunt in aceasta pozitie. Eu am fost creat "Principe de Hohenzollern-Veringen" la 1 ianuarie 1999, ad personam, de catre Alteta Sa Principele Friedrich-Wilhelm, Furst de Hohenzollern, Seful Casei Princiare de la Sigmaringen, cu acordul deplin al Majestatii Sale Regelui Mihai I. Sunt, asadar, principe printr-un titlu personal, nu prin extinderea titlului sotiei asupra mea. Ad personam inseamna ca acest titlu este valabil numai pentru mine, el nu poate fi transmis nimanui din familia mea si va disparea odata cu mine.

 

Din momentul in care am primit titlul, viata mea nu s-a schimbat in sensul de zi cu zi, dar a capatat o alta dimensiune in planul raspunderilor si al simbolului. Din acel moment, am dedicat, impreuna cu Alteta Sa Regala Principesa Margareta, fiecare clipa din viata noastra Romaniei si Regelui, chiar daca nu ne-am aflat de la inceput pe teritoriul Romaniei.

 

* Exista anumite reguli de comportare pentru un Print? Se cere o etica deosebita?

In Familia Regelui, in afara de rigoare si de o conduita aparte, totul se petrece ca in oricare alta familie, cu diferenta data de un anume fel de responsabilitate, care nu dispare nici o clipa, in viata de zi cu zi.

 

* Fostii colegi de scoala, rudele, colegii de la locurile de munca de pana cand ati devenit print consort, va privesc altfel, vi se adreseaza cu deosebita condescendenta acum, sau ati ramas aceiasi persoana pentru ei? Cum vi se adreseaza acum lumea pe care ati cunoscut-o inainte?

Toti oamenii de care vorbiti au stiut sa fie simpli, politicosi si generosi. Atunci cand ne intalnim ei sunt la fel, desi eu nu am cum sa mai fiu aceeasi persoana pentru ei. Nu mai sunt aceeasi persoana nici pentru mine. Dar aceasta nu inseamna ca nu incercam cu totii sa fim ceea ce suntem. Toti, si eu, si ei, avem admiratie, respect si iubire fata de Rege si de Familia Lui. Asa ca nu avem cum sa nu ne intelegem.

 

* In Suedia oamnii se tutuiesc. Cum ati interpreta, daca oamenii vi s-ar adresa cu "tu"?

Oamenii sunt liberi sa practice bunele maniere asa cum cred ei de cuviinta. In aproape sapte ani de casatorie, eu nu m-am adresat sotiei mele niciodata in public, tutuind-o. Nu am facut-o din politete fata de Familia Regala a Romaniei, chiar daca eram un membru al ei. Dar nu pot sa impun acest punct de vedere nimanui.

*Altetea Voastra va mai practica meseria avuta?

Probabil ca niciodata. Raspunderea pe care o am imi cere sa servesc tara noastra si Familia Regala in alt fel.

 

* Care sunt sarcinile unui Print?

Sa fie!

 

* De cativa ani Casa Regala a Romaniei s-a angajat in a sprijinii pe de o parte schimbarea imaginii pe care Romania o are in Vest, din timpul comunismului, cat si in a sprijini intrarea Romaniei in UE si NATO. Cum a inceput aceasta colaborare cu guvernul Romanie si cu ministerul afacerilor externe?

A inceput in 1997, cand Majestatile Lor au mers in sapte tari europene, pentru a sprijini candidatura Romaniei in NATO. Dupa respingerea noastra la Madrid, Majestatea Sa a continuat sa militeze pentru tara, asa cum a facut-o de zeci de ani incoace, si a mers in Europa si SUA de mai multe ori. Apoi, in 2002 a reluat sirul calatoriilor in noua tari, fie pentru admiterea in NATO, fie pentru Romania, in general. Suedia a fost una din destinatii, alaturi de Marea Britanie, Franta, Belgia in doua ocazii, Norvegia, Danemarca, Spania, Olanda.

 

* Cum apreciaza Altetea Voastra aceasta colaborare?

Locul si vocea Regelui Mihai sunt unice. El are o asemenea statura, incat orice ajutor pe care El l-ar da tarii nu poate sa fie decat benefic.

 

* Prelegerea sustinuta de Altetea Voastra in Suedia a avut darul sa fie unul din putinele momente cand suedezii privesc Romania si din alta perspectiva – aceea a unei tari care are si traditii culturale si nu numai racile lasate de comunism. Va continua Altetei Voastre sa sprijine Romaniaei si in viitor? Concret, cum?

Misiunea mea oficiala este asemanatoare cu aceea a altor veri ai nostri din Europa: ASR Principesa Mostenitoare Victoria, ASR Ducele de York, ASR Infantele Felipe, ASR Principesa Astrid a Belgiei, etc. Cu alte cuvinte, o forma oficiala de a reprezenta tara in domenii diferite: economie, cultura, aparare, mediu inconjurator, educatie, etc. Am inceput acest sir de angajamente in septembrie 2002, desi as putea spune ca fac acest lucru, neoficial, inca din septembrie 1996. Numai ca acum, angajamentele mele au si suportul autoritatilor, si al Majestatii Sale Regelui.

ASR Principesa Margareta si cu mine am mers in zeci de tari pentru sustinerea intereselor Romaniei, in acelasi fel in care am facut-o si in Suedia in noiembrie anul trecut. De asemenea, merg foarte mult in interiorul tarii si vorbescoamenilor despre importanta conectarii europene si despre miezul ei.

 

* Relatia de rudenie a Familiei Regale Romane cu Familia Regala Suedeza a influenta in vreun fel decizia familie Regale Suedeze de a efectua o vizitei in aprilie in Romania?

Nu.

 

* Ce planuri de viitor aveti?

Vom impleti in continuare prezenta noastra la Bucuresti cu cea in orasele tarii si cu calatorii in lume. Viitoarele destinatii: Alba Iulia, Blaj, Oradea, Sebes, Constanta, dar si Irlanda, Marea Britanie, Canada, Italia si Vatican. In multe din aceste locuri tin conferinte de felul celei de la Biblioteca Regala din Stockholm.